• Lorand Boți Balint

Despre „proști”

Sunt putine lucruri care ma demotiveaza mai mult decat momentul in care imi este evident ca cineva nu face nici cel mai mic efort de a reflecta asupra lucrurilor pe care le spun.


Si totul mi se trage de la o lectie pe care am primit-o cu ceva timp in urma.


Geneva, undeva prin 2006-2008:

Hopa, atentie! Ceva este in neregula! Nu se poate ca Gareth, unul dintre leaderii globali ai Leo Burnett, sa ma fi intrebat ceea ce tocmai mi s-a parut ca m-a intrebat: „Lorand, de ce crezi ca Directorul de Marketing din China al clientului este prost?”


Eram intr-un bar, noaptea tarziu, dupa o zi plina de intalniri si petrecerea de Craciun a Leo Burnett Europa, fiecare cu cate un pahar de whisky in mana, cand m-a luat ca din aer.


Pentru ca a continuat:

Te-am urmarit cu atentie mai devreme, in timpul discutiilor, si senzatia mea este ca-l desconsideri total.”


Cand mi-am dat seama ca intrebarea e pe bune si ca ceea ce intelesesem la inceput chiar era ceea ce spusese Gareth, am negat cu vehementa:

„Nu, nu e adevarat! P. este un super tip, cum de te-ai gandit la asta?”

Pai, nu a fost greu. Situatia nu este usoara in China si solutia nostra este foarte probabil ceea ce trebuie facut. Doar ca tu nu ai luat in calcul nici o alta optiune. Cand P. a vorbit, ai sarit imediat la lupta, fara sa te gandesti nicio clipa daca nu cumva ceea ce zice el are sens, daca nu este o solutie care ar merita sa fie luata in calcul. Or asta inseamna ca il consideri un prost ale carui ganduri nu merita sa te obosesti sa le iei in calcul.”

„Nu, nu este asta, dar chiar cred ca avem Solutia, ca lucrurile sunt clare ca lumina zilei”.

„Deci P. este prost pentru ca nu a ajuns la aceeasi concluzie ca noi. Propune o alta solutie, dar fiind practic incompetent, nu are rost sa ne pierdem timpul cu ea!”


Nu am mai stiut ce sa zic pentru ca mi-am dat seama ca avea dreptate cel putin legat de un aspect si ca am gresit flagrant. Nu m-am gandit serios la alternativa discutata, am neglijat-o din prima si am sarit in apararea propunerii noastre. Si, in plus, P. chiar era super tare pe ceea ce facea si invatasem deja multe de la el.


Lorand, trebuie sa te gandesti serios la un lucru: in echipele in care lucram nu sunt prosti. Nici la client, nici in agentie, nici la companiile de cercetari sau de design. Sunt oameni care au intrat in echipa pentru ca au niste calitati foarte clare. Ori asta te obliga din start sa asculti si sa te gandesti la ceea ce zice fiecare dintre ei. Nu este obligatoriu sa ajungi la aceeasi concluzie, dar este foarte important sa reflectezi un pic asupra lucrurilor pe care le spun. Sa le iei in calcul si sa te gandesti daca nu cumva au niste lucruri bune pe care sa poti sa construiesti sau pe care sa merite sa le preiei mai departe.

Este o singura situatie in care efortul nu merita: cand crezi ca persoana respectiva este incompetenta. Atunci, insa, este de datoria ta sa semnalezi acest lucru mai departe astfel incat persoana sa dispara cat mai repede din echipa”, mi-a spus intr-un final Gareth.


A fost o super lectie, care m-a ajutat enorm sa invat sa ascult si sa inteleg o gramada de lucruri, dar si sa realizez rapid cand cineva nu este potrivit intr-o echipa: daca nu-l ascult niciodata, daca nu reflectez nici macar un pic asupra lucrurilor pe care le are de zis, inseamna ca nu are ce cauta in echipa respectiva.


Si tocmai de aceea sunt putine lucruri care ma demotiveaza mai mult decat in momentul in care imi este evident ca cineva nu face nici cel mai mic efort de a reflecta asupra lucrurilor pe care le spun.