• Lorand Boți Balint

Românii, spaima occidentalilor educați

Lucram cu Don de cateva saptamani, el Creative Director in Leo Burnett Londra, eu Global Account Director in Leo Burnett Romania, si era prima data cand urma sa petrecem ceva mai mult timp impreuna. Ne stiam din diverse intalniri globale, dar nu apucaseram sa ne cunoastem prea bine si cu atat mai putin sa lucram impreuna.


La un moment dar, am auzit ca vine la Bucuresti pentru niste intalniri si ca ramane peste weekend cu sotia. I-am propus imediat sa le fiu ghid si sa le arat orasul. Totul era aranjat, urma sa ne intalnim, sa-i iau de la Casa Poporului pe care, chiar daca n-o vizitasem niciodata, parca tot nu aveam chef s-o vad.


Sambata pe la pranz suna telefonul:

Don: Alo, Lorand?

Eu:Yes, Hi Don.

Don: Hi. Just wanted to let you know that we finished to visit the House of the People and in case your offer regarding the tour of Bucharest is still on, you may come to pick us up.

Eu: Of course is on. I’ll be there in ten minutes. Where are you exactly? The House of the People is a huge building.

Don: I have no idea. We exit the building but have no clue where we are.

Eu: Can you tell me the name of the bulevard?

Don: There is no sign.

Eu: Can you ask somebody?

Don: I will try, but there is no person around us.

Eu: Ok, can you tell me than if you are in the sun or in the shadow of the building? 

DonWe are in full sun. 

Eu: Great. I know now where you are. Wait for me on the bulevard. I’ll come to pick you up.


A fost momentul in care se pare ca l-am dat gata: i s-a parut atat de desteapta abordarea cu soare/umbra, incat i-am castigat pe loc respectul. Mi-a si spus-o, dar am si simtit-o din atitudinea sa, din modul in care am interactionat incepand din acel moment.


Ce era sa-i explic lui Don, ca nu am facut absolut nimic deosebit si ca orice roman a invatat sa se descurce si sa gaseasca o adresa fara sa aiba nume si numere de strazi scrise ca lumea – ba de multe ori scrise mai mult ca sa te incurce?


Comparativ cu occidentalii, noi suntem mult, mult mai street smart – avem o intelepciune a strazii si o capacitate mai mare de a ne descurca in situatii diferite.


In urma cu cativa ani, am fost la Harvard la un curs si, intr-o pauza, a venit si Stefan al meu sa-i arat campusul – sa traiasca o bucata din experienta Harvard. I l-am prezentat profesoarei – o doamna de 60 de ani – si a urmat o discutie intensa intre cei doi la sfarsitul careia profesoara mi-a zis: Lorand, trebuie sa recunosc ca sunt speriata. Tocmai am stat de vorba 10 minute cu un pusti de 7 ani din Bucuresti, intr-un mediu impresionant cum este Harvardul, intr-o limba totusi straina pentru el, l-am plimbat printr-o multime de subiecte si a facut fata fara nici o ezitare. Sunt speriata pentru ca nepoatele mele, un pic mai mari decat el, au toate conditiile din lume, dar nu stiu sa vorbeasca cursiv in nici o limba straina, nu sunt interesate de mai nimic si stiu ca subiectele pe care le-am discutat acum le sunt total straine. Lumea este in schimbare si voi o sa jucati un rol cheie in viitor!


https://www.forbes.ro/romanii-spaima-occidentalilor-educati_0_10387-17567